Might of Somesh

-Pana cand nu nu o sa mai fie nimic in acele tuneluri, spun zambind.
Hmm scheleti cavaleri, ughh singurele bestii de care trebuia sa ma feresc, inca nu eram destul de puternica pentru a-i putea invinge. Imi dadeau un sentiment ciudat de groaza, ca si cum nu ar mai fi existat maine. Simteam deja cum parca toata energia din jur era absorbita de aceste   monstruzita-ti. Nu te mai gandi la asta, calmeaza-te si concentreaza-te pe lilieci.

Mi-am potrivit două săgeți în arc și am țintit un schelet cavaler, după care am tras. Săgețiile au ricoșat din armura lui.
- Văd că săgețiile nu au nici un efect asupra lor. Ei bine, nu-i problemă...
Las arcu în spate și încep să arunc în ei cu vrăji de nature. La doi dintre ei nu le-a plăcut asta și s-au îndreptat spre mine.
Văzând că se apropie direct spre mine am invocat un taifun în fața mea care i-a aruncat pe cei doi scheleți înapoi. Taifunul nu mi-a afectat aliații.

Am observat tehnica lor, incercau sa faca cerc in jurul nostru sa ne poata ataca din toate directiile, cum ei erau pe cai si rapizi era tehnica ideala la 6 contra 3.
-Apropiati-va de pereti sa nu va poata inconjura.
Am mers cu un charge spre unul dintre ei, am inceput sa il lovesc cu sabiile, ii facusem destule pagube, dar unul din spate ma lovise peste spate cu sabia. Eram inca in berserk. M-am intors la el, ii parasem loviturile, il prinsesem de cal si l-am aruncat peste cap direct in perete. Atunci cel primul a venit sa ma loveasca dar am fugit pe sub cal si ii taiasem la cal picioarele lovind cu sabiile stanga si dreapta. Urmatorul care venise, in acel moment mi se termina-se buff-ul de berserk, am dat cu un howl pe el si am reusit sa ma ridic bine in picioare. Erau doua pe mine, dintre care unul fara cal, dar macar eram la perete.

Hmmm, ii vedeam inaintand din toate partile si nu-mi placea ca ne fortau sa ne retragem. Sagetile nu aveau niciun efect asupra lor, iar asta nu era bine pentru mine. Deci singurii care au o sansa sa distruga chestiile astea sunt Iron si elful. Bine pot lucra cu asta. Ma intreb bestiile astea pot vedea in intuneric? Insa nu sunt sigura nici de ceilalti dar voi fii eu ochii lor. Ma strecor pe langa un cavaler si ajung langa Iroh.
- Puteam scapa destul de usor de adversarii nostri,, spun ferindu-ma de un atac din partea unui cavaler, daca stingem luminile din acest loc. Spune doar cuvantul si o voi face , apoi ii puteti culege usor unul cate unul. Voi fi eu ochii tai sa stii.

- Va trebui să-i curățam repede pe aștia, m-am săturat să mai stau aici în mirosul asta de cadavre putrezite.
Am ascultat sfatul lui Iron și m-am îndreptat repede catre un perete, apoi am scos un trap simplu de imobilizare și l-am aruncat în față, sper ca unul dintre cavaleri să calce în el. Văzând că cavalerii se aproprie am continuat să-i împing în spate cu magie de nature, unul dintre ei a vrut să ne atace și a călcat în trap rămânând astfel imobilizat.
- Acum e șansa ta. Spun eu agitată.
- Iron!
Am continuat să arunc cu nature's wrath în inamicii. Unul dintre cavaleri din cealaltă parte a venit de data asta să ma atace, am sărit peste cap și m-am ferit de atacul lui. În același timp pregătindu-mi următoarea vrajă de nature.
- Oh, la naiba.
Rădăcinile mele au început încet-încet să penetreze solul din peșteră și să ajungă la suprafață.

-Daca stingem luminile din acest loc ei o sa devina mai puternici. Corpul unui undead este mai puternic pe ploaie si pe timp de noapte, dar daca stingi luminile, corpul lor nu are de unde sa stie ca ai stins luminile si o sa actioneze ca si cum ar fi noapte.
Atunci sarit cu un leap-attack pe acel cavaler care nu mai avea cal si ii crapasem capul cu sabia prin zdrobire cu lama. Am vazut ca doi veneau spre mine dar am dat charge pe un al treilea pentru a evita atacurile. Cand am ajuns langa el am inceput sa ii aplic multe lovituri rapide dar erau prea multi lilieci deja stransi in jurul meu asa ca am utilizat un whirlwind pentru a omori lilieci si a-i face pagube acelui cavaler.
-Bun, au mai ramas 4, haideti ca nu e asa greu.
Dar nici nu apucasem sa termin bine fraza ca din interiorul pesterii au venit vreo 10 wraiths.
-Urasc wraiths.
Aduci am intrat in rampage state.

-Am inteles. Am continuat sa ma feresc de atacurile cavalerilor, si nu era chiar atat de greu deoarece pentru mine se miscau cu incetinitorul. Pentru a nu sta degeaba am inceput sa dobor liliecii ce cadeau ca niste vrabiute rapuse de sagetile mele. Sunete venite parca din alta lume au inceput sa reverbereze in peretii tunelului, un murmur nedeslusit de voci ce parca Siroaie reci de transpiratie au inceput sa mi se prelinga pe sub haine, le simteam ca mici dungi de gheata ce absorbeau caldura pe unde treceau. Si atunci i-am zarit niste siluete fantomatice ce parca lunecau, Wraiths. Simpla lor prezenta parca fura toata energia din acesta camera. Am pus niste sageti in arbaleta si am tras spre ei, reusind sa ranesc cativa.
- Iron, ar cam trebui sa omori odata scheletii aia, zic ferindu-ma de lovitura unui cavaler si incepand sa mai trag cateva sageti in wriaths.

Simțeam deja prezența celor 10 wraiths care veniseră la noi. Două dintre ele se apropriau spre mine, am mâna pe sabie și să lovesc cu o tăietură orizontală, sabia mea trecuse prin corpul lor, se pare că nu făceau nimic doar se zburau și se învârteau în jurul meu, am profitat de ocazie și le-am lovit încă o dată, atunci una dintre ele a trecut prin mine, în acel moment simțeam cum puterea mă părăsește, eram amețită și am căzut pe genunchi. În timp ce cădeam celălalt Wraith m-a lovit zgâriindu-mă pe umăr, iar apoi pe piept. Norocul meu a fost că purtam armură, care a diminuat daunele, însă zonele unde am fost lovită erau atât de reci, umărul îmi era amorțit și parcă ardea, cu toate că era aproape înghețat.
Stând pe genunchi am făcut o vrajă aoe, entangling roots. Niște rădăcini au ieșit din pământ și au început să se înfășoare în jurul schelețiilor cavaleri, imobilizându-i și trăgându-i spre sol. La wraiths nu am putut să le fac nimic cu vraja aceasta deoarece levitau. Am început să mă rostogolesc în față și să mă ridic. Am început să-mi vindec rana de pe umăr cu vrăji de nature.

Eram in rampage, am vazut ca veneau cateva wraiths spre mine, am folosit un demoralising shout pentru a putea sa le lovesc fara probleme. Am vazut ca elful a imobilizat pe cei 4 cavaleri asa ca am mers cu un whirlwind inspre ei, omorand 2 wraiths in drum si cand am ajuns langa ei am folosit un frenzy, am intors sabiile pentru a lovi cu lama, nu pentru a taia si cu repetate double swings am distrus 2 cavalerii, 2 apucand sa iasa dintre radacini si sa scape. Am vrut sa o iau inspre ei dar doua wraiths din spatele meu la lovisera cu frostbolt, scazandu-mi viteza, chiar in momentul cand se terminase si efectul de la rampage. Atunci am folosit un leap attack in centrul incaperii si am utilizat un War Cry dupa care am mai utilizat Battle Command. Acum toti adversarii erau stunned in incapere.
-Haideti acu, loviti cu tot ce aveti!!

// de joi 7 august si pana luni 11 august nu o sa pot sa postez pentru ca sunt plecat; warm regards!

Rănile mele aproape ca s-au vindecat complet, locul unde am fost lovită era amorțit și nu mai simțeam aproape nimic altceva decât amorțeală. Nu puteam să mă opresc aici, trebuia să continui mai departe.
Văzând că cavalerii schelete erau în stun iar wraithurile erau distrase. Am fugit spre unul dintre cavaleri încărcând un nature wrath, când am ajuns lângă el, l-am declanșat. Cavalerul schelet a fost făcut bucățele, oasele și piese din armura lui zburau prin încăpere. Mai era un singur cavaler schelet în picioare, am vrut să fug spre el și să-l omor înainte să iasă din stun, însă a trebuit să mă feresc de un frostbolt, care a fost aruncat de una dintre wraiths. M-am ferit de el sărind într-o parte, însă a trebuit să-mi abandonez obiectivul și să-mi mut atenția pe wraths,. Părul meu era tot murdar și încâlcit de la atâta acrobație.
- La naiba.
Am pus mâna pe sabie și cu mai multe lovituri mi-am tăiat părul. Acuma era dat pe spate și scurt până la umeri.

Ultimul knight a scapat din stun. Atunci un frostbolt o lovise pe Lyra si aceasta a fost incetinita. In acel moment, singurul knight ramas a reusit sa o loveasca cu copitele din fata. Lyra a fost in cadere dar knight-ul a reusit sa ii aplice o lovitura mortala de sabie, taind-o in doua.
-NUUUUUUUU.
Atunci am utilizat un charge pe knight si un bladestorm, terminandu-l. Au mai ramas doar 2 wraiths si vreo 5 lilieci.
-Am spus sa ramaneti afara!!! Dar nu a-ti ascultat.

- Ea a insistat să intram. Am spus eu cu puțină tristețe în glas.
- Ocupă-te tu de wraiths iar eu mă voi ocupa de lilieci.
Am pus mâna pe arc și pe două săgeți, în timp ce fixam săgeata în arc fugeam prin încăpere și mă feream de wraiths. După ce am fixat săgeata am țintit un liliac și l-am omorât, apoi am omorât altu cu cealaltă săgeată. Am continuat să mă mișc și să omor toți lilieci care au mai rămas.
Va trebui să recuperez săgețile înainte să părăsesc încăperea sau voi rămâne fără.

Doi wraiths nu puteai sa mai fi o asa mare problema, am sarit cu un leap-slam intre ei si ii terminasem cu un whirlwind. In sfarsit incaperea a fost goala. Am folosit Far Seeing sa vad ce mai ar putea sa ne astepte, deoarece papusile de sange nu s-au mai intors.
-Maxim 3 inamici mai gasim in acest donjon. Dar acu o chestie mai importanta, ce facem cu cadavrul Lyrei?

- Cred că ar trebui să ne întoarcem și să-l luam dar mai întâi să terminăm misiunea.
M-am plimbat prin încăpere, căutându-mi săgețile, am reușit să recuperez câteva dintre ele.
- Eu o să te urmez.
Silverstar s-a așezat la mine pe umăr.

-Ok, haide sa avansam.
Pe cum mergeam tot mai adanc in donjon, am simtit ca ne apropiem de final. Am auzit niste zgomote.
-Acestea sunt sunete facute de om, nu de undeads.
Si dintr-o data s-a auzit in toata incaperea un sunet: "BRAVO, INSEAMNA CA NU SUNTETI SURZI!!"
Atunci in fata noastra a aparut ca din senin un om cu o armura de oase, haine negre, pe cap cu o coroana cu sarpe.
-The Brotherhood of the Snake!!! am urlat eu.
-Eu sunt Black Death, iar sfarsitul vostru este aproape.
-Urasc necromantii!!

- Urăsc tot ce se afla în locul acesta. Spun eu iritată.
Trag două săgeți către Black Death însă acesta se teleportează și se ferește din fața săgeților.
- Ridicați-vă ! Strigă Black Death.
- Am o presimțire proastă.
Sunete ciudate se auzeau din toate locurile. O mână schelet iese din pământ și mă prinde de picior.
Am încercat să scap însă mâna nu îmi dădea drumul, aproape că am căzut, am pus mâna pe sabie și m-am eliberat.
Câteva schelete care erau în încăpere s-au reanimat. Doi dintre ei veneau spre mine, păreau inofensivi până când și-au făcut
sabie și scut din oase.

-Nici nu pot sa gasesc o tehnica buna pentru a invinge pe Black Death in acest donjon. Teoretic suntem pe teitoriul lui, are toate materialele necesare pentru a crea o mica armata de undeads. El a face parte din The Brotherhood of the Snake, cei care mi-au ars satul, omorat familia etc.
Am mers cu un charge spre el si cu Double Swings incercam sa il lovesc din toate directiile dar folosea un dagger destul de superior, la fel si un scut bun, era greu de lovit.
-Ocupa-te de minioni, eu tin pe domnul Black Death ocupat!!!

La naiba cum de putusem sa fiu atat de neglijenta incat sa ma las prinsa de unul dintre cavaleri? Parca toti anii de antrenament se evaporasera intr-o clipita si eu eram iar o copila speriata si pierduta, sau cel putin asa ma simteam in acel cocon de gheata. Am vazut, sau mai bine zis simtit sabia lui taind dealungul armurii mele. Impactul aproape ca ma lasat fara suflu. Nu stiam cat timp fusesem inconstienta dar asta nu era important acum. am incercat sa ma ridic, dar nu am facut altceva decat sa cad la loc in fund. Dupa putin efort si mai scrasnind din dinti de durere, mai vaitandu-ma am reusit in cele din urma sa ma pun pe picioare.
M-am afundat in labirint ghidandu-ma dupa zgomot. Se pare ca ei erau destul de prinsi. M-am lipit de perete si scotocind in armura am luat un saculet plin cu niste prafuri. Le-am inghitit si in curand durerea a disparut, bun acum putea lupta. Am pus niste sageti in arbalete si am tras in niste scheleti ce se indreptau spre Eryngwen. Aveam sa lupt de aici din intrar, poate ca durerea ma lasase din cauza acelor prafuri, dar avea sa apara in curand si nu-mi puteam permite sa se intample asta in focul luptei. Nu momentan, asta era cea mai buna solutie pentru mine si cred ca si pentru ei. Aveau destule pe cap momentan, nu trebuiau sa-si mai faca griji si pentru un razboinic ranit.

Eram pregătită să mă lupt cu cei doi scheleți ce veneau spre mine, însă două săgeți i-a lovit. M-am uitat repede să văd de unde vin aceste săgeți și am zărit-o pe Lyra, care stătea împroptită de perete. Armura ei era roșie ca vinu, de la sângele pe care l-a pierdut. Un schelet a ridicat sabia și a încercat să mă lovească, m-am ferit de lovitura lui și am fugit spre Lyra. Am ajuns lângă ea și am ajutat-o să se sprijine de mine, în urma mea au venit niște scheleți pe care i-am aruncat înapoi cu un taifun, apoi i-am vindecat rănile cu healing touch.
- Vei fi bine. Spun eu bătând încet cu mâna la ea pe umăr.
- Eu trebuie să plec.
Trebuia să distrag minionii ca Iron să se poată ocupa de Black Death. Am aruncat cu nature's wrath in ei ca să-i atrag la mine, nu avea rost să strig că oricum erau fără judecată.

Lupta cu Black Death era foarte intensa. Era doar un simplu necromant dar se descurca foarte bine cu armele, de parca ar fi fost ceva pui de zmeu. Nu reusisem sa ii aplic nici o lovitura directa. Black Death arunca de pe gura cu un val de otrava. Am sarit putin in spate sa il evit. Atunci a creat intre noi un zid imens de oase. Dar dupa ce ma mai uitasem o data, eram de fapt prins intr-o inchisoare de oase. Acolo cu mine in inchisoare aparuse-ra doi vampiri. Black Death atunci se teleportase in centrul incaperii unde erau cele doua domnisoare si a dat un Poison Nova. Sper ca fetele se descurca pana scap din aceasta incapere, deoarece elfii sunt slabi la otrava.
-Urasc vampirii. Sper sa va omor repede ca nu am chef de drame!!!

Da aveam sa fiu bine , ce gluma buna. Nu o vad pe ea chircindu-se de durere sau band prafuri pentru a continua sa lupte. Tot ce trebuie sa facă este sa fluture puțin din mâini si gata e vindecata. Totuși eram bucuroasa ca ma vindecase, nu cred ca as fi putut lupta foarte mult timp in starea in care ma aflam. Trebuia sa-i multumesc, in fond își riscase propria siguranță pentru a veni sa ma vindece pe mine, nu eram idioata sa nu înțeleg acest lucru, sa zicem doar ca aveam orgoliul un pic rănit. Hey , ce vrei nu eram obisnuita sa fiu ajutata. Dar lăsând la o parte asta , se pare ca lupta nu merge a deloc bine. Iron avea un pic de companie si acum mai era si valul acesta îngrozitor de otrava. Am început sa caut frenetica prin armura dupa un saculet. Recunosteam otrava pe care o aruncase si aveam la mine antidotul as putea spune. De fapt nu era chiar un antidot ci un amestec de ierburi care reducea toxicitatea otrăvii la un nivel suportabil pentru mine. Dupa câteva încercări am gasit ce mi-a trebuit. Bun acum ca eram bine , trebuia sa vad cum pot strecura acest amestec si celorlati doi, Iron nu cred ca avea nevoie de el neaparat dar Eryngwen sigur avea. Am legat saculetul de o sageata si am poziționări arbaleta spre ea.                          
-Eryngwen, prinde , am spus trăgând. Si Iron cred ca ar trebui sa te grabesti cu chestiile alea. Stii necromanceri sau mai bien zis tot ce tine de undeads nu sunt chiar punctul meu forte, am spus trăgând in niște scheleti.

Valul de otravă a lui Black Death m-a lovit din plin, am reacționat rapid și am pus Abolish Poison pe mine.
Otravă, ce convenient. dacă toate atacurile lui Black Death s-ar fi baza pe otravă atunci l-aș putea contraataca foarte ușor.
Gândurile mele au fost întrerupte de strigătul Lyrei. Mi-am întors privirea spre ea și o săgeată se îndrepta spre mine. Simțeam ca și cum o conexiune s-ar fi rupt.
Am prins săgeata la limită, de ea era atașat un săculeț. Nu aveam timp să cercetez, trebuia să pun abolish poison și pe ei, apoi am observat...
Silverstar nu mai era, a fost ucis de otrava lui Black Death. Am reușit să pun Abolish Poison pe mine, pe Lyra și pe Iron, însă pe el l-am neglijat.
Stăteam amorțită în timp ce ochii mei se umpleau de lacrimi, care în scurt timp au început să-mi curgă încet pe obraji. A fost vina mea, trebuia să am grijă de el, doar eu sunt responsabilă pentru ce s-a întâmplat.
Mi-am revenit când sabia unui schelet a început să-mi taie carnea de pe față, m-am tras în spate. Nu m-a omorât dar m-am ales cu o cicatrice destul de urâtă, acum fața mea era plină de sânge și de lacrimi.

Vampirii pareau furiosi. Nici nu stiu cum au ajuns acolo. Sa fie Black Death atat de puternic incat sa poata invoca vampiri? Sau au fost vampirii aici de la bun inceput dau au asteptat acest moment? In fine.
-Hai sa va vad de ce sunteti in stare ciudatilor.
A sarit primul vampir sa ma atace. Am folosit Purge pe el pentru al incetinii. Pentru a nu fi lovit de al doilea vampir, am dar charge pe primul si ii taiasem direct capul. Am luat capul lui de pe jos cu piciorul si i-am dat un sut spre celalalt vampir. Atunci celalalt vampir a prins capul in brate, foarte bine, jumatate de secunda pierdute, deci era imposibil sa evita sabia.
Amandoi vampirii au fost ucisi. Am folosit un Rampage. Cu putin avant, am reusit sa sparg peretele inchisorii de oase. Atunci ma uitasem sa vad pe unde ar putea fi Black Death. Spre mine, din toate directiile au venit o gramada de sageti de oase. Am luat adapost repede ca nu stiam de unde vin. Il zarisem pe Black Death. A facut un portal pentru a evada. M-a observat, atunci a facut summon la 2 Doom Knight. Cand a incercat sa fuga pe portal, am prins un schelet de gat si il aruncasem in portal pentru a inchide portalul.
-Nu mergi nicaieri uratule! Urasc lasii!
Eram noi 3 contra Black Death si 2 Doom Knights, simteam ca aceasta va fi lupta finala din acest donjon.

Un fel de aura verde a inceput sa ma inconjoare. Se pare ca Eryngwen aruncase o vraja protectoare asupra mea. Cand am vazut ca doar sta si plange dupa pasarea aia idioata imi venea sa-i dau una s-o trezesc la realitate, eram in razboi aici si oricat ai fi incercat nu puteai proteja pe toata lumea, stiam acel lucru din proprie experienta. Dupa cate vedeam nici Iron nu o ducea prea bine, iar eu eram un pic prea slaba pentru a-l ajuta. M-am uitat la sageti si nu mai aveam atat de multe. La naiba insemna ca trebuia sa ma bazez acum pe micile bombe de le aveam si pe capcane. Am mai doborat doi scheleti incercand sa ajung la elfa.
-TREZESTE-TE, i-am spus zgaltaind-o. La naiba, am spus cand am vazut rana de pe fata ei. Uite da-ti cu astea am spus pescund un saculet cu ierburi din armura o sa opreasca sangerarea. IRONN, DISTRUGE ODATA CHESTIILE ALEA SI APOI VANEAZA-L PE NENOROCIT.
Am inceput sa plasez caltrops in jurul meu si al elfei, nu aveau sa-i tina pe toti departe dar macar avea sa-i opreasca pe cativa dintre ei.
-TREZESTE-TE, spun dandu-i cateva palme.

Eram șocată de moartea lui Silvestar. A fost o greșeală că m-am împrietenit cu el și că l-am luat cu mine, trebuia să moară în pădure, acolo unde îi era locul, nu într-o grotă infestată de morți reanimați și necromanți.
Lyra a început să mă pălmuiască, eram trează, dar nu i-am zis să se oprească, îmi meritam pedeapsa. Mă simțeam tristă, confuză și nu mă puteam concentra, nu mai credeam în nimic, nu mai îmi păsa de nimic.. dar probabil că Silverstar și-ar fi dorit să trăiesc în continuare.
Am luat praful Lyrei și mi-am oprit sângerarea.
Doom Knights erau uriași și înfiorători, eram atât de confuză încât nu știam cum să mă lupt cu ei săgețile nu au niciun efect, iar magia abia îi zgărie, eram într-o încăpere și nu puteam folosi Moon Fire n-am folosit decât în spații deschise
Nu observasem scheletele din fața mea și al Lyrei, toată atenția mea era pe cei doi Doom Knights.
- Aș.. aș putea să-l prind pe unul în ciclon sau pot să folosesc innervate.
Am prins doua scheletele din față care ne-au flancat în entangling roots, asta ar trebui să-i țină ocupați cât să ies de acolo.
Am prins-o pe Lyra de mână.